“Adevărat vă spun, ei şi-au primit plata lor”.
Ceea ce câştigăm şi dobândim ca virtute sau
desăvârşire morală este o comoară inviolabilă şi personală, inalienabilă. Nu
este “despre noi”, ci suntem “noi”, nici
măcar trupul sau simţurile noastre, ci sufletul nostru, duhul nostru, existenţa
noastră. De vreme ce lupta noastră este pentru a trăi duhovniceşte, trebuie să
o purtăm cum se cuvine. De exemplu, Domnul spune că, dacă vrem să ne folosim de
post, trebuie să-l ţinem in mod corect, pentru
că aceia care postesc in mod greşit, ”şi-au luat plata lor”(Matei 6,16).
Astăzi, la porţile Postului Mare, aş vrea să vă expun câteva condiţii care
impiedică postul să dea roade şi care ne privează de răsplata cea duhovnicească.
Condiţiile necesare postului
In primul rând, este o concepţie greşită despre post,
care nu inseamnă mai ales abţinerea de
la anumite mâncăruri, ci şi smerenie, pocăinţă şi părere de rău. Postul nu este
numai o curăţire prin dietă a trupului, ci şi o innoire spirituală. Desigur, prima
poruncă a Domnului a fost postul de la o anumită mâncare, iar călcarea poruncii
ne-a alungat din Rai. Moise, Domnul Hristos,
Apostolul Pavel şi toţi sfinţii au postit. Postul este calea, nu scopul. Scopul
este infrânarea şi progresul duhovnicesc, nu indreptăţirea de sine. Mulţi cred că
este principala virtute, deşi alţii il consideră o instituţie rău inţeleasă, care
nu mai indeplineşte nici un scop in prezent. Sunt mulţi care işi bat joc de
post şi il ridiculizează. Postul nu poate fi echivalat cu dieta: sunt două lucruri
diferite.
Noi trebuie să postim cu intenţii bune şi din
dragoste de Dumnezeu, nu ca “să ne arătăm altora”. Sfântul Ioan Hrisostom spune
că deseori noi ii depăşim in ipocrizie şi pe ipocriţii inşişi. El spune că ştie
şi oameni care nu postesc, şi oameni care se fălesc cu postul. Apoi mai ştie şi
oameni care nu postesc, dar “poartă masca postitorilor”. Sunt alţii şi mai
ciudaţi: ei nu postesc, dar ii invaţă pe alţii cum să postească. Să te arăţi
drept in ochii oamenilor nu are ce căuta in postire. Noi postim ca să ne
impărtăşim de suferinţele lui Hristos. Postul de asemernea ne ajută in lupta
noastră contra păcatului şi a diavolului. Chiar dacă puterea demonilor este mai
mare ca niciodată in vremea Postului, cum spune Sfântul Vasile cel Mare: “ingerii
păzitori ai vieţii noastre sunt şi mai silitori cu cei care işi curăţă
sufletele prin postire”. El adaugă că ingerii ii inscriu pe toţi cei care
postesc din “fiecare biserică”. Prin
post noi atragem harul şi ocrotirea lui Dumnezeu. Diavolii continuă să ne
incerce şi nu sunt alugaţi decât “cu rugăciune şi cu post”(Matei 17,21).
Mitropolitul Ioïl (Frangkakos) de Edessa, Pella şi
Almopia
Sursa: https://pemptousia.com/2020/03/true-fasting/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu